Ai grijă înainte să achiziţionezi o maşină second – hand. Sfaturi de luat în seamă:

MasiniDin ce in ce mai multi români optează pentru cumpărarea unui autovehicul la mâna a doua, principalul avantaj fiind preţul mai mic în comparaţie cu maşinile noi. Riscurile sunt însă mari, dat fiind că multe anunţuri sunt înşelătoare şi pot ascunde maşini cu defecte majore.

Cumpărarea unei maşini implică o decizie foarte importantă având în vedere suma considerabilă de bani aflată la mijloc. Bucureştiul este cea mai mare piaţă a autovehiculelor second-hand din România, iar cererea de maşini rulate este destul de mare, astfel încât înşelăciunile şi păcălelile sunt, din păcate, un risc demn de luat în calcul.

Fie că îşi ia maşina din târg sau de pe internet, cumpărătorul trebuie să fie atent la un număr mare de factori pentru a nu risca să fie păcălit să cumpere o maşina cu vicii asunse sau chiar defecte majore.

Iată câteva sfaturi ce vă pot ajuta în luarea unei decizii de cumpărare a unei maşini la mâna a doua.

1. Numărul de kilometri din anunţul de vânzare nu trebuie să fie principalul factor de decizie pentru cumpărarea unei maşini.

Pentru maxim 100 de euro, vânzătorul maşinii poate modifica kilometrajul din bordul maşinii. Samsarii cunosc faptul că rulajul autovehiculului este un factor de decizie important pentru cumpărător, aşa că apelează la scăderea kilometrajului din bord sub un prag psihologic precum 100.000 sau 150.000 de kilometri deşi maşina poate avea chiar şi de câteva ori mai mult.

Astfel, o maşină cu un număr mic de kilometri şi un an de fabricaţie îndepărtat ridică semne de întrebare, la care samsarii de obicei răspund cu replici precum „A fost ţinută în garaj” sau „A fost a unui om bătrân care nu o folosea prea mult”. Numărul real de kilometri poate fi depistat în unele cazuri printr-o verificare la o reprezentaţă sau la un service autorizat.

2. Verifică vopseaua

Unul dintre aspectele ce trebuie verificate înainte de cumpărarea unei maşini second-hand este vopseaua autovehicului. Diferenţele de culoare în vopsea, diverse umflături sau iregularităţi în consistenţa vopselei sau prezenţa urmelor de vopsea pe chedere pot indica faptul că maşina a fost revopsită ca urmare a unui accident, ceea ce aduce în discuţie pericolul unor avarii tehnice ascunse, cauzate de reparaţia necorespunzătoare sau superficială şi de gravitatea accidentului.

Zgârieturile sau loviturile indică gradul de exploatare al maşinii. Totuşi, pentru a şti cu siguranţă dacă maşina a fost revopsită se poate folosi un dispozitiv ce afişează distanţa între suprafaţa vopselei şi metal, iar dacă există diferenţe între valorile măsurate de dispozitiv pe diferite părţi ale caroseriei se poate trage concluzia că maşina a fost revopsită.

3. Caută urme de rugină

Prezenţa ruginii pe praguri, la uşi sau la aripile automobilului este un alt semn al uzurii sau al unei revopsiri de slabă calitate, posibilă urmare a unui accident. În plus, rugina poate indica faptul că proprietarul nu a îngrijit maşina sau că maşina a avut un rulaj mai mare decât se specifică în anunţ.

4. Verifică liniile şi aspectul general al maşinii

Pot exista şi situaţii în care maşina a fost revopsită doar pentru mici defecte de suprafaţă, astfel încât pentru a identifica mai exact motivul revopsirii, cumpărătorul trebuie să verifice liniile şi aspectul general al maşinii.

Dacă linia uşii din faţă nu continuă fluent pe uşa din spate, sau linia aripilor prezintă iregularităţi la îmbinări, sau dacă maşina prezintă piese mai noi într-o anumită zonă sau există un spaţiu mai mare decât ar trebui la închiderea capotei sau a portbagajului, partea respectivă de caroseriei poate să fi fost înlocuită după un accident. Totuşi, dacă reparaţia sau revopsirea a fost făcută în regia unui service specializat, urmele sunt mai greu de observat.

5. Verifică stopurile şi farurile

Farurile pot arata gradul de uzură al maşinii, la o examinare atentă. Dacă farurile sunt înceţoşate, maşina a fost rulată destul de mult, sau nu a fost întreţinută corespunzător. De asemenea, dacă stopurile şi farurile nu au acelaşi cod de producţie, acest lucru arată că ele au fost înlocuite, un indiciu al unei eventuale lovituri.

6. Uzura la interior

Pentru a descoperi numărul real de kilometrii parcurşi de un autovehicul, cel mai bun indicator nu este neapărat cel din bord. Uzura volanului, a pedalelor, a scaunelor, a schimbătorului de viteze, a balamalei portierei şoferului, a discurilor de frână sau a covoarelor sunt elemente ce pot indica faptul că istoricul autovehcului este de fapt mult mai bogat decât arată kilometrajul.

Eventuale urme de sudură, rugină, indoituri la balamalele portierelor, sau dificultatea în inchiderea uneia dintre uşi sunt alte semne că maşina se poate să fi fost lovită. Dacă geamurile maşinii nu au toate aceeaşi serie înseamnă ca au fost schimbate, lucru ce poate din nou trăda o eventuală lovitură în zona respectivă.

Sunt totuşi cazuri în care “samsarii” efectuează recosmetizarea şi la interior. În acest caz pot exista anumite indicii ale operaţiunii: este greu de crezut ca o maşină ce a parcurs peste 150.000 de kilometri are volanul, scaunul sau pedalele într-o stare impecabilă.

7. Verifică instalaţia electrică

Toate componentele instalaţiei electrice trebuiesc verificate, de la faruri, luminile de poziţie, lumina de marşarier la geamurile electrice şi închiderea centralizată, inclusiv becurile din bord şi funcţionarea tuturor butoanelor şi comutatoarelor din bord. Orice bec care rămâne aprins fără motiv în bord poate ascunde o defecţiune tehnică sau la sistemul electric, în general greu de reparat şi costisitoare. De multe ori vânzătorul încearcă să minimizeze importanţa acestui lucru.

8. Fă un test-drive

După analiza aspectului exterior şi interior al maşinii, cumpărătorul trebuie să facă un test „practic”, urcarea la volan pentru a vedea cum se comportă maşina în mers şi cum reacţionează la comenzile şoferului. Astfel, cumpărătorul trebuie să observe cum se simte ambreiajul, frâna, cum se comportă suspensiile, cât de uşor se schimbă vitezele sau se accelerează, dacă se simt trepidaţii sau se aud zgomote la motor sau direcţie.

Cumpărătorul poate, cu această ocazie, să verifice şi dacă motorul atinge temperaturi excesive în cazul în care este solicitat. Înainte de urcarea în maşină pentru test-drive, verifică dacă există pete de ulei sau lichid sub maşină, în cazul în care maşina a stat parcată în acelaşi loc mai multă vreme.

Gazele de eşapament evacuate la pornirea maşinii trebuie să aibe în mod normal culoarea albă. Fumul negru sau alb-albăstrui poate indica probleme la motor sau un consum exagerat de ulei.

Starea cauciucurilor poate fi un bun indicator al unor eventuale probleme cu sistemul de direcţie.

Dacă uzura cauciucurilor nu este identică pe ambele roţile motoare, acesta poate fi un indicator al unor eventuale probleme cu geometria roţilor, iar uzura neuniformă pe suprafaţa cauciucului poate fi un semn al altor probleme tehnice cu sistemul de direcţie.

9. Verifică maşina în service

Dacă în urma probelor anterioare nu a apărut niciun potenţial semnal de alarmă, verificarea într-un service sau reprezentanţă poate certifica starea autovehiculului. Printre principalele componente ale maşinii ce trebuiesc verificate se numără sistemul de direcţie, distribuţia, motorul, transmisia şi instalaţia electrică.

Preţul acestor verificări poate depăşi 100 de euro, însă fereşte cumpărătorul de eventuale cheltuieli ulterioare mult mai costisitoare. Starea motorului poate fi un indicator al rulajului şi al exploatării autovehiculului, ce poate confirma sau infirma numărul de kilometri din bord.

Există posbilitatea ca vânzătorii de maşini din târgurile auto să aibă „colaborări” cu atelierele auto din apropiere, iar acestea să nu sesizeze cumpărătorul asupra eventualelor defecte ale maşinii. Din acest motiv, este recomandată alegerea unui service în care cumpărătorul să poată avea încredere.

10. Atenţie la actele maşinii

Cumpărătorul poate verifica dacă numele proprietarului înscris pe cartea de identitate a vehiculului este acelaşi cu cel al vânzătorului. Dacă vânzătorul se recomandă ca prim şi unic proprietar, dar pe carte este inscripţionat numele altui şofer, acesta este un semn al posibiltăţii existenţei altor tentative de înşelăciune.

De asemenea, cumpărătorul trebuie să verifice ca seriile de pe acte să corespundă cu cele ale maşinii şi să verifice fişa fiscală a maşinii, pentru a fi sigur că nu există amenzi neplătite.  În cazul în care se pune la dispoziţie şi cartea de service a maşinii, cumpărătorul poate verifica datele şi frecvenţa care au fost efectuate reviziile, aflând astfel cât de grijuliu a fost vechiul prorpietar cu autovehiculul.

De asemenea, din cartea de service, cumpărătorul poate examina numărul de kilometri parcurşi de la data ultimei revizii până la momentul vânzării. Dacă diferenţa este una foarte mare, acesta poate fi un indiciu al unui kilometraj măsluit. De asemenea, cumpărătorul poate suna la reprezentanţa unde au fost efectuate reviziile pentru a verifica dacă maşina chiar a vizitat acest service, sau cartea de service este falsă.

Dacă preţul maşinii este considerabil mai mic decât preţul mediu pentru autovehiculele de acelaşi tip şi aceeaşi vechime, există riscul ca maşina să aibă defecte ascunse, kilometrajul „dat înapoi” sau alte probleme ce vor impune investiţii serioase în autovehicul după cumpărare. Astfel, se ajunge în situaţia în care ceea preţul ce părea în primă fază „un chilipir” este de fapt mult mai mare decât media pieţei dacă luăm în calcul şi costurile ulterioare.

Cumpărătorul poate verifica dacă dotările maşinii din anunţul de vânzare corespund celor oficiale, din nivelul de echipare al maşini. Astfel, dacă vânzătorul trece în anunţ dotări inexistente de fapt, acesta poate fi interpretat ca un alt semnal de alarmă cu privire la starea vehiculului şi la alte tentative de înşelăciune.

Un alt mod de a identifica samsarii de maşini este căutarea numărului de telefon prezent în anunţul de vânzare pe un motor de căutare. Dacă rezultatele arată şi alte anunţuri publicate de pe acelaşi număr de telefon, acest lucru poate indica un vânzător „profesionist”.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că maşina ar avea defecte ascunse, dar ar trebui să mărească atenţia cumpărătorilor faţă de eventuale înşelăciuni. Mulţi dintre vânzătorii de maşini ce par, la prima vedere, oameni cinstiţi, pot fi speculanţi ce păcălesc cumpărătorul pentru un profit cât mai mare.

Samsarii de maşini cumpără autovehicule la un preţ mai mic decât al pieţei, fie pentru că maşinile respective sunt avariate, fie pentru că proprietarul iniţial nu are timp sau disponibilitatea de a aştepta un cumpărător, aşa că preferă să o vândă rapid, dar la un preţ mai mic, unui speculant.

Apoi, samsarii recondiţionează maşina dacă este cazul, repară superficial defecţiunile importante şi o vând la un preţ cu până la cateva mii de euro mai mare.

Pentru ca invetiţia în recondiţionare să fie cât mai mică, samsarii recurg la trucuri precum modificarea kilometrajului din bord, reparaţii incomplete, de mântuială, cărţi tehnice sau acte false. Unii dintre „samsari” aduc din Occident maşini avariate, cu defecţiuni tehnice majore, sau foste taxiuri sau maşini de firmă pe care le „cosmetizează” de mântuială şi le vând apoi la un preţ de câteva ori mai mare decât cel de achiziţie.

Depistarea unei probleme tehnice la maşină nu înseamnă neapărat că maşina nu merită cumpărată sau că reparaţia va fi costisitoare şi maşina este într-o stare tehnică proastă. Decizia de cumpărare trebuie luată în primul rând în funcţie de starea generală a autovehiculului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.